Apus

Nu vreau să mă cufund
Ȋn labirintul străzilor deșarte
Am atȃta tristeţe pe umeri și-n gȃnd…

Lăsaţi-mă așa , ca un obiect învechit
Așezat într-un colţ
Și uitat de lumea ce dispare-n asfinţit

Aici nu se simte nimic altceva
Decȃt sufletul cald al morţilor vii ,
Și stau privind căpriorii de fum albăstrii
Ai vetrei din inima mea…